Gripa, cunoscută și sub numele de influenza, este o boală respiratorie contagioasă cauzată de virusurile gripale. Este diferită de răceală comună și poate avea simptome mai severe. Există mai multe tipuri de virusuri gripale, cele mai comune H1N1 și H3N2 și variante mai rare, cum ar fi gripa aviară (H5N1).
Gripa și răceala comună sunt două boli respiratorii diferite. Gripa are simptome mai severe, cum ar fi febră înaltă, frisoane, dureri musculare și oboseală extremă. Răceala are simptome mai ușoare, precum congestie nazală și tuse ușoară.
Gripa este cauzată de infecția cu virusurile gripale A, B sau C. Aceste virusuri se răspândesc de la o persoană la alta prin picături de saliva sau mucus eliberate în aer când o persoană infectată tușește, strănută sau vorbește.
Sezonul gripal începe de obicei toamna și se poate întinde până în primăvară. Cu toate acestea, perioada exactă poate varia de la an la an.
Simptomele gripei (influenza) la adulți și copii și perioada de incubatie
Simptomele gripei la adulți includ febră înaltă, frisoane, dureri musculare, oboseală, dureri de cap și tuse. La copii, simptomele pot fi similare, dar pot include și vărsături și diaree. În funcție de severitatea infecției, unii pacienți pot dezvolta ganglioni limfatici umflați, dureri musculare, dificultăți de respirație, dureri de cap severe, dureri în piept sau disconfort toracic, deshidratare. Majoritatea persoanelor care contractă gripa se recuperează într-o săptămână sau două, cu toate acestea, alții dezvoltă complicații severe, cum ar fi pneumonia, care pot pune viața în pericol.
Perioada de incubație pentru gripă, este timpul de la expunerea la virusul gripal până la dezvoltarea simptomelor inițiale și ajunge de obicei de la una până la patru zile, cu o perioadă medie de incubație de două zile. Boala este contagioasă cu o zi înainte de debutul simptomelor și poate rămâne contagioasă timp de 5-7 zile de la debutul simptomelor, cu excepția cazurilor severe.
Gripa poate fi diagnosticată de medici prin teste de laborator care detectează prezența virusurilor gripale în mostre de secreții nazale sau gât.
Cum se răspândește gripa?
Gripa se răspândește prin picături de saliva sau mucus, eliberate în aer când o persoană infectată tușește, strănută sau vorbește. Se poate transmite și prin contactul cu suprafețe contaminate, îmbrățișări, sărutări.
Prevenirea gripei este esențială și poate fi realizată prin vaccinare anuală, spălarea regulată a mâinilor, evitarea contactului cu persoanele infectate și respectarea igienei respiratorii.
Tratamente pentru gripă
Tratamentele la domiciliu pentru gripă includ odihna, hidratarea, administrarea de medicamente antipiretice și analgezice și evitarea contactului cu alți oameni pentru a preveni răspândirea virusului.
Medicamentele antivirale, precum Oseltamivir (Tamiflu), pot fi prescrise pentru tratarea gripei în cazurile severe sau la persoanele cu risc crescut de complicații. Ele pot ajuta la reducerea severității simptomelor și duratei gripei dacă sunt administrate la începutul bolii, dar nu sunt însă o substituție pentru vaccinare.
Alimentația în timpul gripei
În timpul gripei, este important să se consume alimente ușoare pentru a menține hidratarea și nutriția. Oricine are gripă trebuie să evite deshidratarea, să calmeze durerile în gât și/sau stomacul și să aibă un aport bun de proteine. Deshidratarea poate fi evitată prin aportul adecvat de lichide, cum ar fi sucuri (portocale, merișoare, grapefruit, roșii, struguri și altele). Durerea în gât și stomacul pot fi ameliorate cu supe calde (pui, legume sau carne de vită) și biscuiți simpli, pâine prăjită și ceai de ghimbir sau băuturi necarbonatate. Ouăle omletă, iaurtul și/sau băuturile proteice sunt surse bune de proteine. În plus, bananele, orezul și merele coapte sunt alimente care sunt adesea recomandate celor cu stomac deranjat. Această listă nu este limitată, ar trebui să ofere o abordare echilibrată pentru a accelera recuperarea după gripă.
Când trebuie să mergi la camera de urgență pentru gripă?
Persoanele cu simptome severe de gripă, cum ar fi dificultăți de respirație sau confuzie, ar trebui să meargă imediat la camera de urgență pentru evaluare și tratament, sa apeleze la medicul de familie sau la un medic infecționist .
Cine ar trebui să primească vaccinul antigripal și cine prezintă cel mai mare risc? Când ar trebui să fie administrat vaccinul antigripal?
Recomandările pentru administrarea vaccinului antigripal variază, dar în general, se recomandă tuturor persoanelor de vârstă mai mare de 6 luni să se vaccineze anual. Grupurile cu risc crescut, cum ar fi persoanele în vârstă, copiii mici, femeile gravide și persoanele cu afecțiuni medicale cronice, prezintă un risc mai mare de complicații și ar trebui să fie vaccinate cât mai curând posibil în sezonul gripal.
Prognosticul pentru pacienții cu gripă și posibilele complicații
Prognosticul pentru majoritatea pacienților cu gripă este favorabil, iar simptomele se rezolvă în câteva zile sau săptămâni. Cu toate acestea, gripa poate duce la complicații grave, cum ar fi pneumonia sau exacerbarea afecțiunilor medicale preexistente.
Gripa poate fi mortală, în special la persoanele cu risc crescut de complicații. Vaccinarea este una dintre cele mai eficiente modalități de a preveni aceste decese.
Unde puteți găsi informații suplimentare despre gripă?
Este important să căutați informații actualizate și de la surse medicale de încredere, să discutați cu medicii și profesioniștii din domeniul sănătății pentru orice întrebări sau îngrijorări legate de gripă.
Informatii de incredere despre raceala si grila gasiti si la CDC
Poți citi și alte articole despre sănătate pe pagina noastră DICTIONAR MEDICAL
